Postări
Recunosc, sunt nedumerit: de ce acum, de ce acest proiect de lege si de ce sub aceasta forma?
Deasemenea nu inteleg de ce Legea 95/2006, care a adunat mai multe conceptii la vremea aceea si le-a unificat pentru prima data intr-o politica relativ coerenta, pe baza careia abia in ultimii 2 ani s-a putut lucra fara tensiunea provizoratului, dintr-o data este inlocuita in intregul ei si nu modificata punctual doar acolo unde activitatea nu se desfasoara normal sau poate fi inbunatatita?
Pana voi ajunge la raspunsuri cateva rezumate sunt binevenite.
Inainte de toate trebuie spus ca in ultimele zile (mai bine zis saptamani) creste un conflict, intre, pe de o parte, cei care au principii, dar si interese, si cei care au doar interese nesustinute de principii de partea cealalta, pentru ca asa apar din afara toate "dezbaterile" deschise mai ales la TV: un conflict fara dialog.
Partile se stiu, in principal, pentru ca discutiile cele mai aprinse se refera mai ales la titlul V al proiectului de lege "Sistemul national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat" (in paranteza trebuie spus ca forma de propunere este lipsita de originalitate iar fondul este viciat de necunoastere, probabil, fiind doar un draft, autorii crezand ca cei interesati le vor scuza acestea): pe de o parte Dr. Arafat impreuna cu Comisia de medicina de urgenta si dezastre din cadrul MS si serviciile de Ambulanta judetene iar de partea cealalata, in frunte cu Presedintele Basescu, consilierii prezidentiali care au conceput proiectul de lege, presedintele CNAS, paradoxal, ministrul sanatatii si undeva invizibili dar palpabili proprietarii de firme private furnizoare de servicii medicale.
Cauza conflictului intre cei de mai sus este, pe scurt, permisiunea pe care noua lege a sanatatii ar urma sa o acorde serviciilor private de urgenta prespitaliceasca de a interveni la solicitarile de urgenta majora si de a fi remunerate pentru aceasta din aceleasi fonduri cu Ambulanta sau SMURD.
In ultima instanta dupa multiple discutii Dr. ul Arafat, vazand ca nu reuseste sa ii convinga pe responsabilii din MS, CNAS, etc, de inoportunitatea propunerii din lege, a apelat, ca si in trecut, la presa si la capitalul urias de simpatie de care dispune. Daca va reusi sau nu sa castige ramane de vazut. Deocamdata in seara aceasta (09.01.2012) pe RTV pare sa fi pierdut o alta batalie in vorbe. M-as fi asteptat de la dansul ca la admonestarea Presedintelui, ca trebuie sa isi sustina punctul de vedere in cadrul MS si nu la TV, sa aiba o replica mai taioasa, cunoscand faptul ca este un om cu adevarat indispensabil in MS si pentru asta poate sa spuna inclusiv Dlui Basescu unde, ce, cum, si cand greseste. Din pacate, la modul cum i s-a adresat Dl. Basescu Dr-ului Arafat, in genul unei relatii stapan-sluga, tipic pentru stilul de a vorbi al Presedintelui, recunosc ca nu ma asteptam la o replica asemanatoare de la Dl doctor, desi ar fi trebuit sa spuna deschis ca exasperat de lipsa de dialog din MS a ales televiziunea ca ultima solutie. La cat il cunosc pe Dr. ul Arafat pot spune ca nu are resurse de reactie pentru mojiciile in exprimare sau in stilul de dialog al unui interlocutor.
Dr. ul Arafat a gresit calea de a cere sprijin public. O scrisoare deschisa, sobra si bine gandita, ar fi avut un efect mult mai sigur decat incercarea de a lamuri publicul taind din termenii tehnici ca sa inteleaga ce il asteapta dupa noua lege. Bataliile se pot pierde la TV in cateva secunde mai ales cand unul dintre adversari este mai speculant. Dl. Basescu a avut dreptate sa ii ceara Dr. ului Arafat sa isi exprime opiniile in cadrul MS privind proiectul de lege, si pe baza acestuia a speculat ocazia si l-a admonestat pe subsecretarul de stat. Ca in urma cu 6 ani il decora iar acum il contrazice va ramane istoria sa judece cursul. Apoi interogatia retorica a Dlui Basescu vizand plecarea ministrului sau subsecretarului de stat este iresponsabila. Raspunsul posibil il dau eu: alegerea de moment, tipic basesciana, de a pastra omul politic (ministrul) si nu tehnicianul (subsecretarul) care coordoneaza si este mult mai valoros, este iresponsabila mai ales in conditiile precare ale sistemului sanitar romanesc, tot mai vaduvit de oameni profesionisti si impartiali.
De ce a recurs Dr. ul Arafat la TV? A spus-o chiar dansul: exasperata de argumentele pe care acesta le aducea la fiecare intalnire de lucru comisia care supervizeaza legea a ales dialogul pe calea hartiilor cu subsecretarul de stat si i-a interzis formal sa mai participe la dezbateri. Au dreptul sa faca asta? Da, pentru ca rolul Dr. ului Arafat in cadrul MS in privinta noii legi a sanatatii este doar consultativ si de executant, dealtfel ca si al Comisiei de medicina de urgenta si dezastre.
Razboiul intre Dr. ul Arafat si Dl. Basescu mocneste de cateva saptamani. De la prima acuza a Dlui Basescu ca Dr. ul Arafat este cel mai mare dusman al privatizarii in sitemul sanitar romanesc. Mi-a parut rau pentru ca Dr. ul Arafat un mare speculant al ocaziilor de imagine dar prea finut pentru adversarii sai ca a fost pus la punct atat de dur. Nu merita asta. L-am vazut in Suedia intrebat punctual despre ceea ce face si se face in RO si primit bine pentru raspunsuri nu pentru ca zambeste in vreun fel anume. Stiu ca are dreptate si dincolo de propriile lor opinii ii sfatuiesc pe colegii mei de la Ambulanta ca si pe toti cei care vor fi afectati de noua lege sa citeasca proiectul sa il judece si sa se organizeze in functie de opinii. Deasemena am o parere de rau mai mare ca Dr. ul Arafat va fi folosit iar ca pion in razboiul impotriva Dlui Basescu. Aceasta pozitie si-a asumat-o singur apeland la TV ca ultima solutie de presiune pentru a fi ascultat. Sper doar ca din tot amalgamul de pro-SMURD si anti-Base care il va insoti pe Dr. ul Arafat pe unele canale TV laicul sa inteleaga cine este interesat de soarta sanatatii sale si tine la principii si cine este interesat doar de banii pe care laicul ii cotizeaza la fondul CAS lunar.
In plus i s-a reprosat Dr. ului Arafat de catre presedintele CNAS cu cateva zile in urma exact ceea ce spuneam eu in alt post: lipsa de transparenta privind cheltuielile SMURD. Nefiind clare, acestea chiar daca poate au un nivel rezonabil, vor fi acarul Paun, se vor intoarce impotriva SMURD si judecate pe nedrept ca fiind singura cauza pentru care serviciile de urgenta in prespital nu dispun de fonduri suficiente. SMURD ul trebuie sa revina la ideea de baza sa fie si sa functioneze ca un sistem de nisa si rezerva si din aceasta cauza cheltuielile pentru el trebuie pastrate. Alfel lucrand in paralel cu Ambulanta dar in conditii netransparente de finantare ideea s-a intors impotriva Dr. ului Arafat.
Emisiunea de la A3 dupa cea de la RTV din acesta seara marseaza pe SMURD desi in platou este invitata si Dna Dr. Grasu, managerul SABIF. Este o emisiune pro SMURD pentru ca daca proiectul noii legi a sanatatii va permite serviciilor private de Ambulanta sa incheie contracte cu CAS urile private inclusiv pentru urgenta majora SMURD ul va pierde nu Ambulanta. Pentru ca dpdv financiar SMURD nu si-a dovedit eficienta. Imi pare rau sa o spun dar aceasta este realitatea. Nici Ambulanta nu este departe de SMURD prin mentinerea unui numar mare de medici bine platiti dar ineficient utilizati. Dr. ul Arafat este inamicul privatizarii are destule motive dar nu este singurul. Are alaturi cateva mii de pacienti care examinati, pentru sume mari de bani, in prima faza, de catre furnizori privati de servicii medicale au esuat apoi transportati de Ambulanta de stat sau privata tot la un spital de stat unde au trebuit sa o ia de la capat cu investigatiile si cheltuielile. Si eu am lucrat cateva zile pentru un asemenea furnizor. Dar cand mi s-a cerut sa iau bani pentru consultatii de pediatrie stiind ca furnizorul respectiv nu are capacitati de investigare suficiente si copilul examinat va ajunge tot la un spital de pediatrie am refuzat sa mai lucrez in aceste conditii. Si ca acea firma sunt destule. Aceasta nu se numeste medicina ci haiducie.
Presiunile catre privatizarea CJAS urilor si deschiderea urgentelor in prespital pentru serviciile private sunt vizibile. Este nevoie se specific ca serviciile private de Ambulanta au deja contracte incheiate cu CJAS uri. Participa alaturi de SAJ uri la preluarea si efectuarea solicitarilor via SNUAU 112. Au insa o limita de plafon lunar pentru decontarea serviciilor peste care nu pot trece. Stiu servicii private de Ambulanta care au deja numeroase ambulante in dotare si amenajate dupa standardele cerute de CJAS si MS. Stiu ca au facut eforturi sa isi asigure calificarea personalului macar la nivel de hartii desi in realitate lipseste. Desemenea am avut zeci de solicitari dupa ale serviciilor private de Ambulanta in care m-am ingrozit de incompetenta lor. Din aceasta cauza, am spus-o si in alte posturi, prefer SMURD ul, chiar si la nivel de EPA, in locul furnizorilor privati. Standardizarea interventiilor SMURD si a SAJ urilor este abia in ultimul an si jumatate sigura si uniforma. Nu exista nicio garantie ca serviciile private de Ambulanta vor asigura un nivel cat mai bun de asistenta medicala si vor respecta standardele minime, conform teoriei ca acesti furnizori fiind privati vor administra mai chibzuit banii alocati. Nu acum, atat timp cat am vazut multe cazuri cand proprietarii de firme private furnizoare de servicii medicale prefera sa plateasca foarte prost personalul (profitand de lipsa de oportunitati a acestuia pe piata muncii), sa nu fie interesati de calitatea pregatirii acestuia, dar cheltuie sume de bani consistente in loc sa le reinvesteasca pentru a-si proteja calitatea actului medical. Trebuie gasita o cale de mijloc intre castig si actul medical. Deasmenea nu exista nicio garantie ca privatizarea CJAS urilor, a lantului de distributie a banilor de la CNAS catre furnizorii de servicii medicale, va asigura mentinerea standardelor minime pentru desfasurarea activitatii si vor arbitra corect concurenta intre furnizori.
Apoi asertiunile Dlui Basescu ca va trimite medicii rezidenti sa faca stagii la Ambulanta sunt rupte de realitate. Probabil consilierii prezidentiali nu au la indemana datele statistice privind numarul de cereri pentru certificatele de conformitate ale medicilor altfel i-ar fi atras atentia ca dirijismul la adresa medicilor in sistemul sanitar romanesc ii va convinge pe si mai multi dintre acestia sa isi caute locuri de munca oriunde in alta parte decat in RO. Medicii romani nu vor mai intra nici macar in rezidentiat. Cererea de medici in Vest si chiar in SUA este atat de mare si cu oferte atat de bune incat se poate vedea chiar de anul trecut (2011) de la examenul de Rezidentiat cati au mai fost interesati sa ramana in tara.
Revenind la proiectul noii legi a sanatatii ideea de baza este buna, in principiu: privatizarea. Numai aplicarea va fi proasta. Asemeni comunismului romanesc bun in teorie prost in practica. Am spus-o de aproape 5 ani cui a avut urechi sa auda ca ultima vaca de muls din RO este CNAS si sistemul sanitar. Lucrul a devenit evident anul trecut cand s-au inchis spitale comunale si orasenesti. Putine firme private s-au grabit sa ia in locatie de gestiune sau sa cumpere spatiile inchise. De ce? Pentru ca le vroiau si le asteapta inca la pachet cu fondurile de la CAS. Investitii private, fara siguranta unui flux constant de pacienti si bani sau macar a unui contract de furnizare de servicii cu CJAS locala, nu am vazut aproape nicaieri. Am vazut doar eforturi ale autoritatilor locale de redeschidere a unor unitati absolut necesare.
Privatizare pentru ca statul este un prost si corupt administrator. Am multe exemple de plati ale CJAS urilor facute fara suport in actul medical: medici de familie care deconteaza servicii pe care nu le efectueaza, firme care vand dispozitive medicale sau presteaza servicii de ingrijire medicala / paliativa la domiciliu si primesc decizii scumpe preferential, ambulatorii de specialitate pe post de colectoare de pacienti pntru clinici private, pana la spitalele care cheltuiesc sume uriase de bani dar in conditii hoteliere proaste incat pacientii pleaca din ele mai nesanatosi decat la internare.
Cum se vor privatiza casele de asigurari ramane de vazut pentru ca nu se propune niciunul dintre modelele cunoscute din Vest. In schimb dupa noul proiect este clar ca furnizorii privatii vor trebui sa dispuna de sume mari de bani, pentru a mitui literalmente functionarii din viitoarele case private sa incheie contracte cu ei, pentru ca nu este specificata nicio garantie ca, indeplinind normele de functionare cerute de respectiva casa, furnizorul privat va beneficia de contract si nu va fi refuzat abuziv, ramanand astfel fara activitate. Apoi mecanismul de decontare nu este limpede si, mai mult, privatizarea CJAS urilor va face sa dispara urma celor 120 de milioane de euro cheltuiti pe un SIUI cu multe probleme si va face volens nolens necesar un alt sistem pentru decontare.
Avantajele noii legi? Unul singur clar, dar numai legat de o componenta cheie a unui stat de drept: Justitia. Concret: orice furnizor privat, inclusiv spitalele daca se vor organiza astfel, va putea fi dat in judecata mult mai repede si mai simplu pentru malpraxis. Nu sunt adeptul vanatorii de vrajitoare dar la cati pacienti am vazut suferind de pe urma sistemului sanitar romanesc, in loc sa fie ajutati si vindecati, cred ca o serie de procese si condamnari ar curata sistemul de acea treime care statistic vorbind paraziteaza restul de doua treimi valoroase din sistem.
Calmul, deschiderea si analiza limpede a proiectului de lege vor fi mai utile decat graba inclusiv a celor care vor sa castige cat mai repede bani din sistemul sanitar romanesc. Chiar amanarea cu un an sau doi si fundamentarea pe studii de impact ar asigura toate scenariile posibile.
Cat priveste intrebarea din titlu exista doua directii: Dr. ul Arafat pleaca prin demisie / este destituit asemeni Dlui Lazaroiu sau ramane mai departe subsecretar de stat. Daca nu va mai functiona in cadrul MS, dupa alegeri, peste un an sau doi, va fi promovat din nou subsecretar de stat poate chiar ministru al sanatatii. Daca ramane PDL ul la putere si proiectul de lege merge mai departe va fi chemat sa remedieze ce va deregla in sistem noua lege. Daca vine USL ul la putere va fi chemat sa nu aplice si sa termine ce a inceput. In schimb ramanerea in continuare in cadrul MS ridica semne mari de intrebare. SMURD ul este aproape complet implementat si din cate stiu eu pe agenda in continuare sunt integrarea dispeceratelor ISU, Ambulanta, SMURD si Politie si extinderea sistemului de telemedicina. In absenta Dr. ului Arafat toate acestea vor suferi intarzieri mari. Ma indoiesc ca alaturi de el vor face presiuni cu demisia Dr. Borcea sau Dr. Cimpoiesu. Daca s-ar intampla asa ar fi prima data cand cativa medici s-ar uni cu adevarat pentru un principiu pana la capat.
Cam atat.
Dr. X
PS. Un pic de politica pentru ca pana la urma deciziile din proiect sunt clar politice. Daca eu as fi in locul Dr. ului Arafat mi-as da demisia si as negocia in aceasta noapte cu USL ul sprijin politic dupa alegeri pentru ca plecarea din guvern ar fi lovitura de gratie pentru imaginea PDL. Desi daca vreti sa luati la rand proprietarii de firme mari furnizoare de servicii sau materiale medicale cei mai multi sunt simpatizanti sau cotizanti ai USL interesati in privatizare. Nu sunt adeptul scenariilor decat in privinta solicitarilor de asistenta medicala de urgenta, al protocoalelor operatoare si de manevre medicale dar recunosc, inca o data, sunt nedumerit: de ce acum, de ce acest proiect de lege si de ce sub aceasta forma?
Dr. X
10.01.2012
02.10.2011
Dispeceratul medical de urgenta - cap. 1
Motive:
1. exista o redusa omogenitate in organizarea si functionarea Dispeceratelor Medicale de Urgenta (DMU);
2. nu exista o filosofie limpede in abordarea DMU;
3. solutia integrarii si ca locatie fizica sub tutela 112 (dispecerate integrate) a DMU, acum aflate (cu cateva exceptii) inca in sediile centrale ale serviciilor de Ambulanta, nu va rezolva problemele de fond;
4. in maxim 5-7 ani Serviciile Medicale de Urgenta in Prespital (SMUP), in speta Ambulanta si SMURD, nu vor mai avea (in limba de lemn) suficient personal calificat cu studii superioare de specialitate, adica medici, si ca urmare responsabilii din domeniu vor trebui sa regandeasca raspunsul la solicitarea medicala de urgenta;
5. criteriul timpului de ajungere la solicitare impus prin lege si, mai nou, dupa care CAS deconteaza serviciile efectuate de Ambulanta, nu va stimula calitativ raspunsul la solicitare.
Scop:
1. prezentarea si intelegerea problemelor cu care se confrunta DMU si personalul care functioneaza in acestea;
2. o ofertă ( liberă-fără drepturi de autor ) de soluţii.
Tot ce voi scrie mai departe se refera la DMU (inca) din cadrul serviciilor de Ambulanta si la componenta de urgenta medicala din dispeceratele integrate 112 (cele 11 pilot).
In teorie accesul rapid la un DMU ("Early access") este prima veriga din lantul supravietuirii. In Romania, dupa aparitia SNUAU 112, intre DMU si apelant se interpune operatorul 112 care, dupa un chestionar sumar (de obicei), in principal privind adresa si motivele apelului, redirectioneaza solicitantul catre DMU al Ambulantei. La acest nivel, dupa un chestionar efectuat de operatorul DMU, mai mult sau mai putin riguros sau standardizat, se face triajul si se clasifica gradul de urgenta al apelului intocmindu-se o fisa electronica de solicitare. In continuare aceasta fisa ajunge la dispecer care, pe baza ei, trimite la locul solicitarii cel mai calificat sau cel mai apropiat echipaj sau ce are disponibil in functie de resurse, etc. Cu cateva exceptii, printre care solicitarile de cod rosu cu multe victime si cele din loc public, DMU isi incheie rolul aici (in majoritatea covarsitoare a cazurilor) iar restul actiunii este preluat de echipajul aflat la locul solicitarii.
Pare simplist? Da, dar nu este asa. Oricat de mult ar dori inclusiv managerii serviciilor de Ambulanta, dublati si de autoritatile locale (adesea fara nicio pregatire minima in domeniu si numite politic in functii de raspundere pentru SMUP), sa simplifice lucrurile si activitatea DMU, nu aceasta este solutia pentru o calitate mai buna a serviciilor asigurate solicitantilor. Pentru ca in goana dupa timp cat mai scurt, dupa cat mai multe solicitari, DMU a fost presat mereu iar toti ochii sunt atintiti asupra celor care lucreaza in acestea. Personalul din DMU nu are unde sa se ascunda in cazul unui incident, nu poate trage de timp la o solicitare cand a obosit, nu poate da vina pe traficul aglomerat pentru ca ajunge greu la apelant, sau ca la spital ambulanta a stationat din cauza preluarii lente la camera de garda, etc. DMU este zilnic in acelasi loc cu reprosuri din toate partile: de la apelant cand revine a doua sau a treia oara, de la echipajele nemultumite de modul de dispecerizare, din partea managerilor sau a directorilor medicali sau a directorilor tehnici, etc. Iar cand ceva bun se intampla este ultimul care primeste aplauze. In fine, dintre toate componentele SMUP, DMU a ramas ultimul la multe capitole incepand cu dotarea si amenajarea corespunzatoare, selectia corecta de personal, pregatirea stadardizata, continuand cu supravegherea functionarii, controlul calitatii, a feed-back ului, si terminand (aleator) cu integrarea cu restul personalului care functioneaza in SMUP.
DMU este primul, prim ajutor si sub aceasta eticheta trebuie (re)judecat rolul complex pe care il are. Concret, ma refer la Operatorul-Registrator de Urgenta (ORU), cum este clasificat ca ocupatie in Ro call-taker-ul din sistemele occidentale. Cel cu care apelantul vorbeste dupa ce a fost redirectionat de la 112 catre DMU al Ambulantei.
Un DMU organizat si functionand corect poate literalmente face diferenta intre viata si moarte. Pregatirea speciala a personalului din cadrul DMU impreuna cu tehnologia utilizata pot deasemenea minimiza riscurile la care se supune personalul din teren si imbunatati calitatea asistentei medicale acordate pacientilor (cea care in final conteaza cu adevarat!).
"Echipa" care preia pacientul in urgenta de-a lungul sistemului medical este cunoscuta si relativ bine reglementata: echipajele Ambulantei sau SMURD in prespital, apoi personalul de la UPU sau CPU si in final cel de pe sectiile din spital, daca este cazul. Pe parcursul acestui proces exista insa un grup de personal bine izolat de privelistea, sunetele, si actiunea propriu-zisa din raspunsul la solicitarea medicala de urgenta: personalul din DMU. Datorita izolarii acest personal nu este vazut in mod traditional ca facand parte din echipa medicala de urgenta dar tot traditional este vazut ca veriga slaba in lantul asistentei medicale.
DMU prin ORU este singura autoritate intr-o solicitare de urgenta stapana asupra scenei pana la sosirea primului echipaj medical de urgenta care poate face evaluarea initiala si stabili un control corespunzator al situatiei. Pana atunci DMU are cele mai multe informatii despre solicitare decat oricine altcineva din lantul de asistenta medicala de urgenta. Prin interogatoriul telefonic la preluarea solicitarii ORU clasifica solicitarea si ulterior dispecerul trimite echipajul corespunzator la locul solicitarii. Situatiile neclare sau nesigure pot fi identificate si comunicate aproape instantaneu echipajului trimis. In plus ORU poate da apelantului indicatii despre ce sa faca si ce sa nu faca in functie de starea pacientulului.
Personalul corespunzator pregatit in DMU poate avea un impact asupra calitatii asistentei medicale de urgenta acordate pacientilor. Un exemplu este timpul de ajungere la solicitare despre care se poate citi in cap. 2.
Dr. X
1. exista o redusa omogenitate in organizarea si functionarea Dispeceratelor Medicale de Urgenta (DMU);
2. nu exista o filosofie limpede in abordarea DMU;
3. solutia integrarii si ca locatie fizica sub tutela 112 (dispecerate integrate) a DMU, acum aflate (cu cateva exceptii) inca in sediile centrale ale serviciilor de Ambulanta, nu va rezolva problemele de fond;
4. in maxim 5-7 ani Serviciile Medicale de Urgenta in Prespital (SMUP), in speta Ambulanta si SMURD, nu vor mai avea (in limba de lemn) suficient personal calificat cu studii superioare de specialitate, adica medici, si ca urmare responsabilii din domeniu vor trebui sa regandeasca raspunsul la solicitarea medicala de urgenta;
5. criteriul timpului de ajungere la solicitare impus prin lege si, mai nou, dupa care CAS deconteaza serviciile efectuate de Ambulanta, nu va stimula calitativ raspunsul la solicitare.
Scop:
1. prezentarea si intelegerea problemelor cu care se confrunta DMU si personalul care functioneaza in acestea;
2. o ofertă ( liberă-fără drepturi de autor ) de soluţii.
Tot ce voi scrie mai departe se refera la DMU (inca) din cadrul serviciilor de Ambulanta si la componenta de urgenta medicala din dispeceratele integrate 112 (cele 11 pilot).
In teorie accesul rapid la un DMU ("Early access") este prima veriga din lantul supravietuirii. In Romania, dupa aparitia SNUAU 112, intre DMU si apelant se interpune operatorul 112 care, dupa un chestionar sumar (de obicei), in principal privind adresa si motivele apelului, redirectioneaza solicitantul catre DMU al Ambulantei. La acest nivel, dupa un chestionar efectuat de operatorul DMU, mai mult sau mai putin riguros sau standardizat, se face triajul si se clasifica gradul de urgenta al apelului intocmindu-se o fisa electronica de solicitare. In continuare aceasta fisa ajunge la dispecer care, pe baza ei, trimite la locul solicitarii cel mai calificat sau cel mai apropiat echipaj sau ce are disponibil in functie de resurse, etc. Cu cateva exceptii, printre care solicitarile de cod rosu cu multe victime si cele din loc public, DMU isi incheie rolul aici (in majoritatea covarsitoare a cazurilor) iar restul actiunii este preluat de echipajul aflat la locul solicitarii.
Pare simplist? Da, dar nu este asa. Oricat de mult ar dori inclusiv managerii serviciilor de Ambulanta, dublati si de autoritatile locale (adesea fara nicio pregatire minima in domeniu si numite politic in functii de raspundere pentru SMUP), sa simplifice lucrurile si activitatea DMU, nu aceasta este solutia pentru o calitate mai buna a serviciilor asigurate solicitantilor. Pentru ca in goana dupa timp cat mai scurt, dupa cat mai multe solicitari, DMU a fost presat mereu iar toti ochii sunt atintiti asupra celor care lucreaza in acestea. Personalul din DMU nu are unde sa se ascunda in cazul unui incident, nu poate trage de timp la o solicitare cand a obosit, nu poate da vina pe traficul aglomerat pentru ca ajunge greu la apelant, sau ca la spital ambulanta a stationat din cauza preluarii lente la camera de garda, etc. DMU este zilnic in acelasi loc cu reprosuri din toate partile: de la apelant cand revine a doua sau a treia oara, de la echipajele nemultumite de modul de dispecerizare, din partea managerilor sau a directorilor medicali sau a directorilor tehnici, etc. Iar cand ceva bun se intampla este ultimul care primeste aplauze. In fine, dintre toate componentele SMUP, DMU a ramas ultimul la multe capitole incepand cu dotarea si amenajarea corespunzatoare, selectia corecta de personal, pregatirea stadardizata, continuand cu supravegherea functionarii, controlul calitatii, a feed-back ului, si terminand (aleator) cu integrarea cu restul personalului care functioneaza in SMUP.
DMU este primul, prim ajutor si sub aceasta eticheta trebuie (re)judecat rolul complex pe care il are. Concret, ma refer la Operatorul-Registrator de Urgenta (ORU), cum este clasificat ca ocupatie in Ro call-taker-ul din sistemele occidentale. Cel cu care apelantul vorbeste dupa ce a fost redirectionat de la 112 catre DMU al Ambulantei.
Un DMU organizat si functionand corect poate literalmente face diferenta intre viata si moarte. Pregatirea speciala a personalului din cadrul DMU impreuna cu tehnologia utilizata pot deasemenea minimiza riscurile la care se supune personalul din teren si imbunatati calitatea asistentei medicale acordate pacientilor (cea care in final conteaza cu adevarat!).
"Echipa" care preia pacientul in urgenta de-a lungul sistemului medical este cunoscuta si relativ bine reglementata: echipajele Ambulantei sau SMURD in prespital, apoi personalul de la UPU sau CPU si in final cel de pe sectiile din spital, daca este cazul. Pe parcursul acestui proces exista insa un grup de personal bine izolat de privelistea, sunetele, si actiunea propriu-zisa din raspunsul la solicitarea medicala de urgenta: personalul din DMU. Datorita izolarii acest personal nu este vazut in mod traditional ca facand parte din echipa medicala de urgenta dar tot traditional este vazut ca veriga slaba in lantul asistentei medicale.
DMU prin ORU este singura autoritate intr-o solicitare de urgenta stapana asupra scenei pana la sosirea primului echipaj medical de urgenta care poate face evaluarea initiala si stabili un control corespunzator al situatiei. Pana atunci DMU are cele mai multe informatii despre solicitare decat oricine altcineva din lantul de asistenta medicala de urgenta. Prin interogatoriul telefonic la preluarea solicitarii ORU clasifica solicitarea si ulterior dispecerul trimite echipajul corespunzator la locul solicitarii. Situatiile neclare sau nesigure pot fi identificate si comunicate aproape instantaneu echipajului trimis. In plus ORU poate da apelantului indicatii despre ce sa faca si ce sa nu faca in functie de starea pacientulului.
Personalul corespunzator pregatit in DMU poate avea un impact asupra calitatii asistentei medicale de urgenta acordate pacientilor. Un exemplu este timpul de ajungere la solicitare despre care se poate citi in cap. 2.
Dr. X
14.04.2011
Recomandare ...
|
"Emergency Medical Services: At the Crossroads" (2007)
|
|
O lucrare in care autorii, dupa ce trec in revista modul cum au aparut si s-au dezvoltat EMS-urile (Emergency Medical Services) din SUA, incearca sa atraga atentia asupra erorilor actuale sau trecute de conceptie si strategie si, in final, propun directii de dezvoltare si imbunatatire a servciilor medicale de urgenta, incepand de la preluarea apelurilor, pana la spital. Egida sub care s-a realizat lucrarea nu lasa loc de parti pris uri.
O recomand atat "victoriosilor" SMURD-isti, "victimelor" de la Ambulanta cat si celor care cred ca detin cea ma buna solutie pentru serviciile medicale de urgenta din Romania. Cartea poate fi citita sau descarcata urmand linkurile de mai jos:
|
|
O recomand pentru transparenta si realismul cu care autorii isi analizeaza reusitele si problemele. O abordare care i-a lipsit Ambulantei si a adus-o in situatia actuala. O abordare pe care Noua Ambulanta aka SMURD o ocoleste cu obstinatie repetand astfel greselile Vechii Ambulante si transformand o idee buna intr-o aplicarenereusita imposibila in mod natural (precum comunismul).
Dr. X
"Emergency Medical Services: At the Crossroads" (2007)
|
THE NATIONAL ACADEMIES PRESS
Washington, D.C.|
O lucrare in care autorii, dupa ce trec in revista modul cum au aparut si s-au dezvoltat EMS-urile (Emergency Medical Services) din SUA, incearca sa atraga atentia asupra erorilor actuale sau trecute de conceptie si strategie si, in final, propun directii de dezvoltare si imbunatatire a servciilor medicale de urgenta, incepand de la preluarea apelurilor, pana la spital. Egida sub care s-a realizat lucrarea nu lasa loc de parti pris uri.
O recomand atat "victoriosilor" SMURD-isti, "victimelor" de la Ambulanta cat si celor care cred ca detin cea ma buna solutie pentru serviciile medicale de urgenta din Romania. Cartea poate fi citita sau descarcata urmand linkurile de mai jos:
|
|
O recomand pentru transparenta si realismul cu care autorii isi analizeaza reusitele si problemele. O abordare care i-a lipsit Ambulantei si a adus-o in situatia actuala. O abordare pe care Noua Ambulanta aka SMURD o ocoleste cu obstinatie repetand astfel greselile Vechii Ambulante si transformand o idee buna intr-o aplicare
Dr. X
13.04.2011
10 sfaturi cum sa suni la 112 !
1. Esti langa o persoană ranita sau in pericol? Esti chiar tu in pericol? Ai nevoie de Politie, Pompieri sau de Ambulanta?
Te-ai intrebat vreodata cand ar fi cazul sa apelezi la 112? Deoarece 112 exista numai pentru apeluri de urgenta, este important si iti este de folos sa intelegi cand trebuie si cand nu trebuie sa suni la 112. O situatie de urgentă este orice situatie gravă in care este nevoie imediat de ajutor din partea Politiei, Pompierilor, Ambulantei, SMURD. Chiar daca nu esti sigur(a) ca situatia ta este o situatie de urgentă apeleaza 112! Operatoarea de la 112 poate determina daca ai nevoie de asistenta de urgenta si te poate indruma daca ai nevoie de un ajutor.
2. Daca suni la 112, chiar din greseala, nu inchide telefonul!
Operatoarele 112 sunt instruite sa obtina informatiile cele mai importante cat mai repede posibil pentru ca tu sa primesti ajutorul cel mai bun. Intr-o situatie de urgentă, permite operatoarei să iti puna toate intrebarile de care are nevoie pentru a te putea ajuta de la distanta cu orice sfat posibil inainte de a inchide sau parasi telefonul. Dacă se intimplă să suni din greseala, ramai la telefon! Astfel poti confirma ca ai sunat din greseala si nu există nici o urgenta. Acest lucru economiseste din timpul operatoarei care altfel este nevoita sa te sune inapoi pentru ca tu sa confirmi ca nu exista nici un caz de urgentă. In plus daca tu confirmi ca nu este nicio urgenta de unde suni operatoarea nu va mai fi obligata sa trimita Politia, Pompierii sau Ambulanta pentru a verifica la adresa ta daca exista o situatie de urgentă.
3. Atunci cand suni la 112 fa tot posibilul sa ramai calm(a) si sa raspunzi la toate intrebarile!
Stiu ca a ramane calm poate fi cel mai dificil, dar este cel mai important lucru pe care trebuie sa il faci atunci cand apelezi 112. Sa nu uiti niciodata ca operatoarea 112 este un profesionist şi te va ajuta sa spui foarte clar unde, pentru cine si ce urgenta a aparut. Este foarte important ca tu sa ramai calm(a) pe cat posibil şi sa răspunzi la toate intrebarile pe care operatoarea 112 ti le pune. Ai incredere ca intrebarile, indiferent cat de nejustificate iti par, sunt importante pentru ca tu sa primesti cel mai bun ajutor si cat mai repede posibil.
4. Ajuta operatoarea 112 ca sa te ajute! Asculta cu atentie si raspunde la intrebari cu atentie! Facand acest lucru, ajuti operatoarea sa inteleaga situatia ta, sa trimita echipajele adecvate, si sa te ajute cu sfaturi de la distanta, pana cand vor sosi echipele de la Politie, Pompieri, Ambulanta, SMURD.
5. Sa cunosti locul unde este necesar ajutor de urgenta! Daca apelezi de pe un telefon mobil trebuie sa stii ca dispeceratul 112 care raspunde s-ar putea sa nu fie dispeceratul 112 care opereaza in zona de unde suni. Acest lucru se intampla adesea la limitele dintre judete. Priveste dupa repere pe terenul din jurul tau (poduri, pasarele) , dupa interesectii de strazi sau sosele, dupa cladiri ( biserica, primarie, scoala, gradinita, monumente, troite, etc). Incerca sa stii numele localitatii si al judetului in care esti. Cunoasterea locului unde te afli este vitala pentru ca echipajele adecvate cele mai apropiate de la Politie, Pompieri, Ambulanta, SMURD sa iti vina in ajutor. Furnizarea unei adrese exacte este extrem de importanta cand faci un apel de pe telefonul mobil.
6. Invata-ti copilul cum sa sune la 112! Fii sigur(a) ca el(ea) stie ce este 112, ca stie cum sa apeleze 112 de pe telefonul fix sau de pe mobil si stie ca trebuie sa aiba incredere in operatoarea de la 112. Fii sigur(a) ca, copilul tau, poate avea acces la cel putin un telefon in casa. Invata-ti copilul ca la nevoie trebuie sa sune intai la 112 si abia apoi sa sune la parinti sau rude. Acest mode de a reactiona ii va oferi cel mai rapid si direct ajutor. Cand suna la 112 copilul tau trebuie sa isi stie numele, sa stie numele parintilor, numarul de telefon si, cel mai important, adresa parintilor. Invata-l ca trebuie sa raspunda la toate intrebarile pe care operatoarea i le pune si sa ramana la telefon pana cand i se spune sa inchida telefonul.
7. Apelurile false catre 112 sunt ilegale in Romania! Fii sigur(a) că toţi membrii familiei stiu ca apelurile in gluma sau hartuirea serviciului 112 cu apeluri false vor fi tratate de către Politie ca ilegale si pedepsite ca atare.
8. Afiseaza-ti adresa locuintei clar si vizibil! Fii sigur(a) ca: numele strazii este afisat la capetele acesteia; ca la intrarea in curte este vzibil numarul de casa; pe bloc sunt afisate clar numele strazii, numarul, numarul de bloc si scara. Facand astfel ajuti echipajele de urgenta sa evite confuziile iar interventia solicitata are loc in cel mai scurt timp posibil la locul corespunzator. Incearca sa folosesti materiale reflectorizante sau luminate pe parcursul noptii si care pot fi bine vazute atat ziua cat si noaptea.
9. Sa stii cum se folosesc telefoanele din casa ta sau tefoanele mobile pe care le ai ! Instruieste-ti familia si oaspetii despre telefoanele instalate in casa sau telefoanele mobile pe care le ai in casa. Copilul tau ar putea fi in situatia sa sune dupa ajutor si va trebui sa stie cum sa le foloseasca.
10. Citeste mai multe de pe site-uri web care iti pot fi de ajutor tie si familiei tale indiferent de varsta! Mai multe aici despre SNUAU 112, cum functioneaza 112, cum trebuie apelat 112, care sunt urgentele si care nu sunt urgentele, cum sa iti inveti copilul sa ceara ajutor, etc.
Dr. X
04.03.2011
Ce ascunde Casa Nationala de Asigurari de Sanatate?
Conform anuntului, publicat pe site-ul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), din 1 Martie, a doua zi, recte pe 2 Martie, urma sa aiba loc sedinta de dezbatere publica a normelor metodologice de aplicare pentru anul 2011 a Contractului cadru 2011-2012. Anuntul a fost publicat pe 1 Martie dupa ora 16:30, cu aproape 24 de ore inainte. Dovada este ora de creare a fisierului atasat ca anunt dupa cum se poate vedea in print-screenul de mai jos. Nu inteleg de ce s-a facut anuntul la o ora la care majoritatea celor interesati aproape isi terminasera programul de lucru iar timpul scurt n-ar fi permis niciun fel de organizare? In urma unui telefon am aflat ca la ora respectiva nu s-a prezentat aproape nimeni in afara de responsabilii din CNAS. In concluzie: prin sedinta organizata pseudo-ad-hoc CNAS va considera ca si-a indeplinit obligatia legala de a dezbate public normele Contractului cadru. Probabil cei vizati au fost medicii de familie care vor fi pusi in fata unor norme defavorabile lor fara sa li se fi oferit ocazia sa negocieze. Iar daca vor exista si alte surprize neplacute din partea CNAS ramane de vazut.
Dr. X
15.11.2010
Statistica (partiala) activitatii Serviciului de Ambulanta din Romania in anii 2006, 2007, 2008 si 2009.
In tabelele de mai jos se gaseste statistica pentru fiecare Serviciu Judetean de Ambulanta si per total pe tara.
Cifrele reprezinta, pentru anii 2006, 2007, 2008, 2009, numarul de:
- solicitari primite si efectuate;
- pacienti transportati in regim de urgenta;
- pacienti asistati la locul solicitarii fara a fi apoi transportati;
- autosanitare aflate in dotarea fiecarui Serviciu Judetean de Ambulanta la sfarsit de an, cantitatea de ore de functionare respectiv de kilometri rulati de catre autosanitare;
- nave de interventie si transport sanitar;
- interventii de tip salvamont si salvamar.
Sursa: raportarile anuale oficiale ale Serviciilor de Ambulanta Judeteana.
Comentarii la final.
Cifrele reprezinta, pentru anii 2006, 2007, 2008, 2009, numarul de:
- solicitari primite si efectuate;
- pacienti transportati in regim de urgenta;
- pacienti asistati la locul solicitarii fara a fi apoi transportati;
- autosanitare aflate in dotarea fiecarui Serviciu Judetean de Ambulanta la sfarsit de an, cantitatea de ore de functionare respectiv de kilometri rulati de catre autosanitare;
- nave de interventie si transport sanitar;
- interventii de tip salvamont si salvamar.
Sursa: raportarile anuale oficiale ale Serviciilor de Ambulanta Judeteana.
Comentarii la final.
Pentru vizualizare completa dat click pe fiecare imagine!
1. Numarul de solicitari primite si efectuate de Serviciile Ambulanta Judeteana in anii 2006, 2007, 2008 si 2009
2. Numarul de pacienti transportati in regim de urgenta de catre Serviciile de Ambulanta Judeteana in anii 2006, 2007, 2008 si 2009
3. Numarul de pacienti asistati la locul solicitarii, fara a fi apoi transportati la spital, de catre Serviciile de Ambulanta Judeteana in anii 2006, 2007, 2008 si 2009
4. Numarul de nave pentru interventie si transport sanitar (si activitatea lor), numarul de interventii de tip salvamont si salvamar in anii 2006, 2007, 2008 si 2009
5. Numarul de autosanitare aflate in dotarea Serviciilor de Ambulanta Judeteana in anii 2006, 2007, 2008 si 2009
6. Numarul de ore de functionare a autosanitarelor din dotarea Serviciilor de Ambulanta Judeteana in anii 2006, 2007, 2008 si 2009
7. Total kilometri parcursi de autosanitarele din dotarea Serviciilor de Ambulanta Judeteana in anii 2006, 2007, 2008 si 2009
Comentarii:
In primul rand acestea sunt cifre si nimic altceva si nu apreciaza cauzele care determina activitatea SAJ urilor sa ajunga la aceste raportari. Nu putem decat indirect sa banuim motivele.
Sursa acestor cifre este reprezentata de raportarile oficiale, nesecrete, pe care SAJ urile trebuie sa le faca, la fiecare sfarsit de an, catre DSP uri si mai departe catre Directiile Regionale ale Institutului National de Statistica. Aceste raportari sunt (sau ar trebui sa fie) accesibile public, pentru oricare dintre cetatenii romani, la cerere.
In mod normal numarul de solicitari efectuate nu ar trebui sa coincida cu numarul de solicitari primite. Un motiv: exista solicitari care, dupa preluare, sunt ulterior anulate, inainte de a fi transmise pentru efectuare, din diferite motive (apelantul sau altcineva revine si anuleaza solicitarea, etc). Faptul ca unele judete (Alba, Bihor, Braila, Giurgiu, Prahova, etc) raporteaza cifre identice la preluare si efectuare pot indica: 1) neintelegerea cererii de raportare (considera referinta numai la activitatea echipajelor din teren si o decupleaza de activitatea dispeceratelor - apreciata, incomplet, prin numarul de solicitari preluate) ori calculul se face foarte simplu prin diferenta dintre numarul de solicitari primite (pe orice cale, inclusiv cele suplimentare, la locul solicitarii) si numarul de solicitari anulate; 2) desi intructiunile de raportare sunt deficitare unii dintre manageri se folosesc de aceasta lipsa si raportand respectivele cifre prefera sa arate o indeplinire de 100% a activitatii in detrimentul unei raportari clare si pragmatice care sa ajute la imbunatatirea activitatii SAJ.
Pot fi limpede remarcate diferente foarte mari, de la un an la altul, ale numarului de pacienti transportati ca urgenta, respectiv pentru pacientii asistati si netransportati. De ce? Exista iar o neintelegere a cererii de raportare? Exista schimbari de strategie in activitate in functie de nevoile financiare ale SAJ ului, de exemplu anul acesta se orienteaza catre transport iar anul urmator catre asistenta la locul solicitarii? Este o problema care tine de personalul angajat sau de dotare? Echipajul de urgenta prefera sa transporte pacientul la spital pentru ca se considera prea usor depasit de situatie sau resursele sunt insuficiente? Sau echipajul chiar este depasit de gravitatea solicitarii si singura optiune ramasa este transportul cat mai rapid spre cel mai apropiat spital? Daca eu as fi unul din membrii Comisiei de Medicina de Urgenta si Deazstre din MS, preocupat cu adevarat de strategie, vazand raportarile pe care le face Ambulanta, in afara de organizarea de video-conferinte periodice (btw de la care in ultimul timp tot mai multi manageri de Ambulanta si spitale pleaca mai nelamuriti) as lua la verificat fiecare serviciu de Ambulanta in ordine alfabetica. As incepe mai intai cu managerii si i-as evalua profesional fara nici un fel de parti pris uri. Pentru ca inainte de a face controale din 2 in 3, cum se fac acum incepand din vara, evaluarea managerului privind normele si indatoririle de serviciu chiar si numai la nivel de teorie va spune cu mult inainte daca se vor gasi nereguli la un control aprofundat sau activitatea se desfasoara conform legii.
Scaderea numarului de autosanitare (prin casarea masiva printre altele a vechilor Dacii break si achizitionare altor autosanitare noi in ultimii 3 ani) si tendinta de crestere constanta a numarului de solicitari au avut ca urmare, initial, o crestere remarcabila a timpului de asteptare si/sau ajungere la solicitare in ciuda popularii masive concomitente cu echipaje SMURD de tip EPA. Un alt efect a fost scaderea timpului de ajungere la spital. Abia in ultimul an s-au putut atinge parametrii acceptabili pentru timpii de ajungere/asteptare. Dar rezultatul nu este cel scontat in final pentru pacient ba chiar opus. Castigul in pre-spital, referitor la timp, a mutat coada de asteptare in Unitatile de Primire Urgente si colabarea acestora in multe cazuri. La aceasta a contribuit si limitarea manevrelor si subaprecierea asistentilor medicali (astfel sunt orientati si ei, ca rezultat, catre transport), subdotarea, ca medicatie, a ambulantelor cu medic si, cum am spus mai, sus popularea masiva cu EPA SMURD care sunt prea putin avantajoase pe timpul transportului datorita calificarii minimale a echipajelor.
Cat priveste raportarile pentru salvamar, acestea reprezinta o mostra din dorinta de a afisa o imagine cat mai buna din partea Ambulantei. Este de notorietate faptul ca Ambulanta prefera sa nu raporteze pacientii decedati in cursul transportului. Motivele: anchetele care trebuie efectuate apoi, nenumaratelor rapoarte care trebuie completate si nu in ultimul rand pentru ca in acest caz cadravul trebuie depus la un Serviciu de Medcina Legala, cel mai apropiat, ceea ce ar inseamna blocarea respectivei autosanitare timp de cateva ore. Se prefera printr-un acord tacit cu unele UPU ca acestea sa preia pacientii, care, desi sunt depasiti terapeutic, sunt predati ca fiind in curs de resuscitare si ulterior sunt declarati decedati oficial in UPU. Acesta este motivul pentru care, desi statistic este posibil ca intr-una din cele 9805 de solicitari un pacient sa fie decedat in ciuda menevrelor efectuate, la raportare apare reusita 100%. Q.e.d.
Si ar mai fi multe de spus doar privind printre randurile tabelelor de mai sus.
Dr. X
04.11.2010
Noi ghiduri pentru resuscitare!
Dupa cum s-a angajat in urma cu 5 ani (2005) , Consiliul European pentru Resuscitare (ERC) a lansat, in mod oficial, pe 18 Octombrie 2010, noi ghiduri ERC pentru resuscitare cardio-pulmonara. Acestea pot fi descarcate, in limba engleza, de aici, in versiune completa ( disponibile liber, in format pdf) asa cum au fost prezentate in "Resuscitation", publicatia oficiala a ERC, in numarul 10, din Octombrie 2010. Mai sunt accesibile, tot in limba engleza: o trecere in revista a modificarilor fata de ghidurile pentru resuscitare din 2005 ( disponibila liber, in format pdf) , postere (disponibile, in format pdf, numai dupa inregistrare fara niciun cost) si consensul international ILCOR pentru noile ghiduri de resuscitare si care a facut posibila adoptarea in acelasi timp de ghiduri identice (sau apropiate) in cadrul tuturor organizatiilor care compun ILCOR (International Liaison Committee on Resuscitation) (disponibil liber, in format pdf).
Pentru Romania CNRR ( Consiliul National Roman de Resuscitare) a pus la dispozitie o versiune a noilor ghiduri de resuscitare in limba romana (este prezentata cu specificatia "versiune de lucru", contine traducerea (aproape) completa a ghidurilor din limba engleza si asteapta aprobarea ERC pentru publicare ca forma finala in romana). Este disponibila aici...
Deasemenea, pentru cei interesati:
- noile ghiduri 2010 AHA (American Heart Association) pentru resuscitare cardio-pulmonara, se gasesc in versiunea online a revistei "Circulation", publicatie oficiala AHA, din vol. 122, nr 18, supl. 3, din 2 Nov 2010 si contin argumentatiile AHA pentru ghiduri, suportul de baza si avansat pentru adult si copil, situatii speciale si suportul in sindroame coronariene acute, etc.
- consensul ILCOR pentru noile ghiduri 2010 argumentatiile si dovezile aduse pentru modificarile fata de ghidurile din 2005, si ghidurile precedente, pot fi gasite si acestea tot in versiunea online a "Circulation" din vol.122, nr. 16, supl. 2, din 19 Oct 2010.
Articolele din "Circulation" sunt in engleza, accesibile public fara inregistrare si in format pdf.
Update 14.11.2010: ghidurile pentru resuscitare in limba engleza pot fi vizualizate si online cu un sumar orientativ prezent permanent deasupra fiecarui capitol, aici...
Dr. X
Pentru Romania CNRR ( Consiliul National Roman de Resuscitare) a pus la dispozitie o versiune a noilor ghiduri de resuscitare in limba romana (este prezentata cu specificatia "versiune de lucru", contine traducerea (aproape) completa a ghidurilor din limba engleza si asteapta aprobarea ERC pentru publicare ca forma finala in romana). Este disponibila aici...
Deasemenea, pentru cei interesati:
- noile ghiduri 2010 AHA (American Heart Association) pentru resuscitare cardio-pulmonara, se gasesc in versiunea online a revistei "Circulation", publicatie oficiala AHA, din vol. 122, nr 18, supl. 3, din 2 Nov 2010 si contin argumentatiile AHA pentru ghiduri, suportul de baza si avansat pentru adult si copil, situatii speciale si suportul in sindroame coronariene acute, etc.
- consensul ILCOR pentru noile ghiduri 2010 argumentatiile si dovezile aduse pentru modificarile fata de ghidurile din 2005, si ghidurile precedente, pot fi gasite si acestea tot in versiunea online a "Circulation" din vol.122, nr. 16, supl. 2, din 19 Oct 2010.
Articolele din "Circulation" sunt in engleza, accesibile public fara inregistrare si in format pdf.
Update 14.11.2010: ghidurile pentru resuscitare in limba engleza pot fi vizualizate si online cu un sumar orientativ prezent permanent deasupra fiecarui capitol, aici...
Dr. X
18.10.2010
Congresul EUSEM 2010
Hej!
Am reusit, in perioada 11-14 Octombrie, sa bifez, din programul pe 2010, si al 6-lea Congres European de Medicina de Urgenta, organizat de Societatea Europeana pentru Medicina de Urgenta (EUSEM).
Ca stire proaspata: s-a propus modificarea ghidurilor de resuscitare si de lucru in Departamentele de Urgenta. Raspunsul oficial din partea organizatiilor in drept (reunite sub titulatura ILCOR) probabil va veni cel mai tarziu in Noiembrie.
Update (18 Oct 2010): noi ghiduri de resuscitare cardio-pulmonara din partea ERC. Mai multe despre acestea cititi aici...
Deasemenea s-au mai facut cativa pasi in recunoasterea la nivel de UE (si european - in statele non UE) a specialitatii de Medicina de Urgenta. Pentru cine nu stie MU este recunoscuta, ca specialitate de sine statatoare si cu o curricula structurata de studiu, numai in 11 din cele 27 de tari membre UE. Dar cele 4 criterii de evaluare a activitatii in MU sunt indeplinite inca in si mai putine tari: recunoasterea ca specialitate, o curricula aprobata, o organizatie profesionala recunoscuta si acreditata si un centru academic de specialitate. Fiecare parte, pro si contra recunoastere, are argumente solide de organizare si/sau financiare pentru care intarzie aceasta. Exemplificator este cazul Germaniei, o tara puternica financiar dar pentru care argumentul material pare sa fie primar in respingerea pentru moment a recunoasterii ca specialiate de sine-statatoare si lucrul cu specialisti de MU in pre-spital.
In cazul Romaniei lucrurile sunt destul de limpezi: specialitatea exista recunoscuta si are un program de instruire destul de bine definit; exista cateva organizatii profesionale de MU dar care se suprapun ca atributii in multe puncte; iar ca centru academic la Tg. Mures se fac eforturi sa se indeplineasca si mentina criteriile de performanta pentru specialitate.
Acestea de mai sus sunt "teorie" pentru ca lucrurile sunt insa in realitate departe de planuri. O problema de care sufera MU ca specialitate este legata in cea mai mare parte de medici si devine din ce in ce mai putin dependenta de dotare: desi multi medici aleg MU ca specialitate la Rezidentiat, mult mai putini o termina si o practica apoi in UPU, SMURD sau Ambulanta. MU este aleasa la Rezidentiat ca ultima optiune, provizorie pana la urmatorul examen de Rezidentiat pentru a nu ramane in afara sistemului de pregatire, de practica medicala si pentru un salariu oricat ar fi de mizer ca valoare. Nu este prima optiune ca pasiune decat pentru foarte putini medici. Apoi este notoriu faptul ca Dr.-ul Arafat accepta foarte greu trecerea de pe MU spre alta specialitate si atunci rezidentii de pe MU prefera sa dea examenul de Rezidentiat inca o data decat sa faca cerere de trecere pe alta specialitate inrudita si apoi sa fie plimbati luni de zile si sa fie in final refuzati. MU in Romania nu este respectata de pacienti ca specialitate pentru ca nu este vazuta ca atare - este cunoscut sirul neterminat de violente si agresivitate impotriva medicilor si personalului din UPU - rile din spitalele romanesti. Deasemenea dorinta pacientilor si a apartinatorilor de a ajunge cu orice pret si cat mai repede pe sectie spune destul despre punctul de vedere al laicilor. Medicul de urgenta din UPU face in majoritatea cazurilor triaj si rareori supravegheaza si influenteaza evolutia pacientului pana la vindecare. Este o caracteristica frustranta, mai ales dupa 5 ani de studiu si pregatire in conditii dificile, acuzata de majoritatea dintre rezidentii de pe MU dar ignorata complet si nedezbatuta transparent de cei care sunt in drept sa moduleze activitatea in MU la noi. Este adevarat ca nimeni pina la urma in fara de situatia economica nu obliga un medic sa aleaga la Rezidentiat MU. Poate ca posibilitatea legala de a-si reexamina unii pacienti dupa un anumit interval de timp pentru a le fi vazuta evolutia, intr-un fel de ambulatoriu asociat UPU, fara sa mai astepte ore lungi la coada, ar fi o solutie pentru a reduce aceasta frustrare si a mari nivelul de satisfactie profesionala. Aceasta pentru a reduce cat mai mult alta cauza care sporeste nevoia de specialisti de MU sau medici din UPU: plecarea, datorita celor scrise mai sus si slabei remunerari, la lucru in alte tari membre/nemembre UE.
O solutie pentru umplerea acestor goluri ar fi permiterea accesului, gratuit unde este necesar, pentru specialistii de MG/MF, intai la cursurile pentru obtinerea competentei in urgente pre-spitalicesti (denumit si Modulul I) apoi la programul de 6 luni de pregatire pentru asistenta medicala din cadrul structurilor de primire a urgentelor (denumit si Modulul II) pentru care oficial cursurile au inceput la 15 Iulie 2010. Acum au acces si obligatia de a urma aceste cursuri in principal specialistii de MG/MF din Ambulanta care nu detin aceasta competenta (pentru a putea lucra pe ambulantele de tip C) iar pentru asistenta din UPU programul este abia demarat desi s-au cerut nominalizari inca de anul trecut din Noiembrie via DSP-uri. Aceasta solutie ar putea sa suplimenteze lipsa de medici pregatiti corespunzator din UPU si sa elimine actualele situatii cand asistenta de urgenta este asigurata cu medici de specialitati care acopera incomplet cazuistica prezentata (chirurg de garda la Ginecologie si invers, pediatru de garda la Interne si invers, etc). Atat deocamdata despre specialitatea de MU in Ro.
Revenind la EUSEM 2010, am vazut lucrari interesante prezentate, cu scheme inteligente de abordare teraputica a pacientilor (la sectiune Up-To-Date), am vazut si refresh-uri, adica simple statistici ca niste rapoarte de situatie (lucruri despre care eu unul cred ca nu sunt de aratat decat in grupurile de lucru) deasemenea am vazut anul acesta o sectiune mai bine coordonata si mai bogata despre managementul Departamentelor de Urgenta, si a serviciilor de urgenta in general, inclusiv activitatea in situatii cu victime multiple sau dezastre. Abstracturile vor fi accesibile in European Journal of Emergency Medicine (EJEM).
Ca si anul trecut la Valencia ( la al 5-lea Congres Mediteranean de Medicina de Urgenta, organizat tot de catre EUSEM), am vazut ca Fundatia pentru SMURD a sponsorizat deplasarea unui grup mare de romani (medici rezidenti, specialisti, primari, studenti si asistenti din UPU si SMURD). Anuntul a fost publicat pe site-ul Fundatiei cu doua luni inainte si din pacate in lista finala nu am vazut niciun alt nume care sa apartina Ambulantei in afara de cel al unui asistent de la SABIF. De ce?
Prezentarile romanesti destul de bine primite ale Dr. Arafat (studiul despre situatia numerelor unice de apel si dispeceratelor de urgenta in Europa studiu finantat de OMS, plus prezentarea despre telemedicina implementata in Romania) si prezentarea Dr. Boeriu (despre telemedicina) si slab apreciata, cea a Dr. Balica (telemedicina) drept autor dar expusa de un rezident al Sp. Floreasca intr-un mod absolut monoton si neinteresant.
Din pacate pentru Congresul EUSEM 2010 Stockholm-ul este un oras superb, cu multe atractii turistice si vizuale incat, eu cred, ca jumatate dintre cei inscrisi au preferat sa aiba un program propriu, suplimentar, de vizite prin oras. A facut exceptie dineul de primire din prima zi organizat in frumoasa City Hall unde, renumele locatiei si masa bogata au facut sa fie prezenti majoritatea celor inscrisi si invitati ca si reprezntantii firmelor cu prezentari in Centrul de Confeinte. In rest ca organizare s-a simtit aerul crizei: fara mape speciale doar niste plase albe, ecusoane simple, diplome scrise repede la cerere, fara carduri de transport ca la Valencia, salile un pic cam racoroase pentru vremea de afara iar la final meniul la pauzele de cafea si gustarea de pranz apropiat de termenul spartan.
Hej då!
Dr. X
Am reusit, in perioada 11-14 Octombrie, sa bifez, din programul pe 2010, si al 6-lea Congres European de Medicina de Urgenta, organizat de Societatea Europeana pentru Medicina de Urgenta (EUSEM).
Ca stire proaspata: s-a propus modificarea ghidurilor de resuscitare si de lucru in Departamentele de Urgenta. Raspunsul oficial din partea organizatiilor in drept (reunite sub titulatura ILCOR) probabil va veni cel mai tarziu in Noiembrie.
Update (18 Oct 2010): noi ghiduri de resuscitare cardio-pulmonara din partea ERC. Mai multe despre acestea cititi aici...
Deasemenea s-au mai facut cativa pasi in recunoasterea la nivel de UE (si european - in statele non UE) a specialitatii de Medicina de Urgenta. Pentru cine nu stie MU este recunoscuta, ca specialitate de sine statatoare si cu o curricula structurata de studiu, numai in 11 din cele 27 de tari membre UE. Dar cele 4 criterii de evaluare a activitatii in MU sunt indeplinite inca in si mai putine tari: recunoasterea ca specialitate, o curricula aprobata, o organizatie profesionala recunoscuta si acreditata si un centru academic de specialitate. Fiecare parte, pro si contra recunoastere, are argumente solide de organizare si/sau financiare pentru care intarzie aceasta. Exemplificator este cazul Germaniei, o tara puternica financiar dar pentru care argumentul material pare sa fie primar in respingerea pentru moment a recunoasterii ca specialiate de sine-statatoare si lucrul cu specialisti de MU in pre-spital.
In cazul Romaniei lucrurile sunt destul de limpezi: specialitatea exista recunoscuta si are un program de instruire destul de bine definit; exista cateva organizatii profesionale de MU dar care se suprapun ca atributii in multe puncte; iar ca centru academic la Tg. Mures se fac eforturi sa se indeplineasca si mentina criteriile de performanta pentru specialitate.
Acestea de mai sus sunt "teorie" pentru ca lucrurile sunt insa in realitate departe de planuri. O problema de care sufera MU ca specialitate este legata in cea mai mare parte de medici si devine din ce in ce mai putin dependenta de dotare: desi multi medici aleg MU ca specialitate la Rezidentiat, mult mai putini o termina si o practica apoi in UPU, SMURD sau Ambulanta. MU este aleasa la Rezidentiat ca ultima optiune, provizorie pana la urmatorul examen de Rezidentiat pentru a nu ramane in afara sistemului de pregatire, de practica medicala si pentru un salariu oricat ar fi de mizer ca valoare. Nu este prima optiune ca pasiune decat pentru foarte putini medici. Apoi este notoriu faptul ca Dr.-ul Arafat accepta foarte greu trecerea de pe MU spre alta specialitate si atunci rezidentii de pe MU prefera sa dea examenul de Rezidentiat inca o data decat sa faca cerere de trecere pe alta specialitate inrudita si apoi sa fie plimbati luni de zile si sa fie in final refuzati. MU in Romania nu este respectata de pacienti ca specialitate pentru ca nu este vazuta ca atare - este cunoscut sirul neterminat de violente si agresivitate impotriva medicilor si personalului din UPU - rile din spitalele romanesti. Deasemenea dorinta pacientilor si a apartinatorilor de a ajunge cu orice pret si cat mai repede pe sectie spune destul despre punctul de vedere al laicilor. Medicul de urgenta din UPU face in majoritatea cazurilor triaj si rareori supravegheaza si influenteaza evolutia pacientului pana la vindecare. Este o caracteristica frustranta, mai ales dupa 5 ani de studiu si pregatire in conditii dificile, acuzata de majoritatea dintre rezidentii de pe MU dar ignorata complet si nedezbatuta transparent de cei care sunt in drept sa moduleze activitatea in MU la noi. Este adevarat ca nimeni pina la urma in fara de situatia economica nu obliga un medic sa aleaga la Rezidentiat MU. Poate ca posibilitatea legala de a-si reexamina unii pacienti dupa un anumit interval de timp pentru a le fi vazuta evolutia, intr-un fel de ambulatoriu asociat UPU, fara sa mai astepte ore lungi la coada, ar fi o solutie pentru a reduce aceasta frustrare si a mari nivelul de satisfactie profesionala. Aceasta pentru a reduce cat mai mult alta cauza care sporeste nevoia de specialisti de MU sau medici din UPU: plecarea, datorita celor scrise mai sus si slabei remunerari, la lucru in alte tari membre/nemembre UE.
O solutie pentru umplerea acestor goluri ar fi permiterea accesului, gratuit unde este necesar, pentru specialistii de MG/MF, intai la cursurile pentru obtinerea competentei in urgente pre-spitalicesti (denumit si Modulul I) apoi la programul de 6 luni de pregatire pentru asistenta medicala din cadrul structurilor de primire a urgentelor (denumit si Modulul II) pentru care oficial cursurile au inceput la 15 Iulie 2010. Acum au acces si obligatia de a urma aceste cursuri in principal specialistii de MG/MF din Ambulanta care nu detin aceasta competenta (pentru a putea lucra pe ambulantele de tip C) iar pentru asistenta din UPU programul este abia demarat desi s-au cerut nominalizari inca de anul trecut din Noiembrie via DSP-uri. Aceasta solutie ar putea sa suplimenteze lipsa de medici pregatiti corespunzator din UPU si sa elimine actualele situatii cand asistenta de urgenta este asigurata cu medici de specialitati care acopera incomplet cazuistica prezentata (chirurg de garda la Ginecologie si invers, pediatru de garda la Interne si invers, etc). Atat deocamdata despre specialitatea de MU in Ro.
Revenind la EUSEM 2010, am vazut lucrari interesante prezentate, cu scheme inteligente de abordare teraputica a pacientilor (la sectiune Up-To-Date), am vazut si refresh-uri, adica simple statistici ca niste rapoarte de situatie (lucruri despre care eu unul cred ca nu sunt de aratat decat in grupurile de lucru) deasemenea am vazut anul acesta o sectiune mai bine coordonata si mai bogata despre managementul Departamentelor de Urgenta, si a serviciilor de urgenta in general, inclusiv activitatea in situatii cu victime multiple sau dezastre. Abstracturile vor fi accesibile in European Journal of Emergency Medicine (EJEM).
Ca si anul trecut la Valencia ( la al 5-lea Congres Mediteranean de Medicina de Urgenta, organizat tot de catre EUSEM), am vazut ca Fundatia pentru SMURD a sponsorizat deplasarea unui grup mare de romani (medici rezidenti, specialisti, primari, studenti si asistenti din UPU si SMURD). Anuntul a fost publicat pe site-ul Fundatiei cu doua luni inainte si din pacate in lista finala nu am vazut niciun alt nume care sa apartina Ambulantei in afara de cel al unui asistent de la SABIF. De ce?
Prezentarile romanesti destul de bine primite ale Dr. Arafat (studiul despre situatia numerelor unice de apel si dispeceratelor de urgenta in Europa studiu finantat de OMS, plus prezentarea despre telemedicina implementata in Romania) si prezentarea Dr. Boeriu (despre telemedicina) si slab apreciata, cea a Dr. Balica (telemedicina) drept autor dar expusa de un rezident al Sp. Floreasca intr-un mod absolut monoton si neinteresant.
Din pacate pentru Congresul EUSEM 2010 Stockholm-ul este un oras superb, cu multe atractii turistice si vizuale incat, eu cred, ca jumatate dintre cei inscrisi au preferat sa aiba un program propriu, suplimentar, de vizite prin oras. A facut exceptie dineul de primire din prima zi organizat in frumoasa City Hall unde, renumele locatiei si masa bogata au facut sa fie prezenti majoritatea celor inscrisi si invitati ca si reprezntantii firmelor cu prezentari in Centrul de Confeinte. In rest ca organizare s-a simtit aerul crizei: fara mape speciale doar niste plase albe, ecusoane simple, diplome scrise repede la cerere, fara carduri de transport ca la Valencia, salile un pic cam racoroase pentru vremea de afara iar la final meniul la pauzele de cafea si gustarea de pranz apropiat de termenul spartan.
Hej då!
Dr. X
01.10.2010
O idee a implinit 20 de ani!
Da, asa este! Pentru ca la inceput nimeni nu stia cum sa o puna in practica, doar ideea de la care a plecat SMURD a implinit saptamana aceasta 20 de ani! Si eu la randul meu spun: La multi ani!
Dar cine cunoaste un pic istoria stie ca SMURD apropiat de forma actuala functioneaza doar din 1993. Primele interventii au inceput in 1990. Colaborarea efectiva cu pompierii a demarat abia in 1991 iar parteneriatul oficial de colaborare Pompieri- Spital- Autoritatea locala s-a semnat abia in 1993. Si in final cadrul legal s-a definitivat abia prin legea 95/2006. Deci doar de... 4 ani. Acestea sunt cifrele! Restul: festivism, pentru ca parada si decoratiile sunt ceva normal si de nelipsit in Romania unde o parte importanta dintre romani inca viseaza la comunism si ale lui metehne (raportari, impliniri, medalii, samd).
De la descalecat pornind... mai jos veti afla un pic cum inceputul SMURD este haiducesc si este inca neverosimil cum din scenariul unui film de serie B american a iesit pana la urma un asemenea succes.
Asadar... o parte din dispeceratul Salvarii (cum se numea atunci Ambulanta) se afla, in 1990, in Spitalul Clinic Judetean Mures, langa intrarea pentru urgente (eu asa l-am gasit cand am sosit in Tg. Mures si asa mi s-a spus ca era si in 1990). Aici se afla doar telefonista care raspundea la numarul 965. Salvarea in schimb isi avea sediul si ambulantele cam la un kilometru distanta, in vale, langa Complexul de agrement "Muresul" (sau "Vichend" cum le mai place muresenilor sa il numeasca). Telefonista, dupa ce prelua solicitarea, o transmitea mai departe prin radio la sediul dispeceratului propriu-zis al Salvarii. Si de acolo se trimitea ambulanta necesara in functie de gradul de urgenta. E usor de inchipuit urmarea: ascultand frecventa de lucru a Salvarii echipajul SMUR (caci asa s-a numit la inceput - fara D -ul de la descarcerare) ajungea, ca haiducul, primul la locul solicitarii si se apuca de treaba. Salvarea avea atunci TV-uri, ARO-uri si Dacii break. Nu putea nicicum concura cu masina SMUR si nici cu echipamentele lor (care desi vechi erau de 5 stele comparativ cu lipsa celor de la Salvare) asa ca facea doar transportul.
Apoi echipajul SMUR statea uneori la spital in curte langa intrarea urgentelor. S-au imprietenit cu telefonistele si, la un moment dat, acestea, vazand dotarea masinii, ambitia Dr. ului Arafat si avand cateva nemultumiri fata de cei de la Ambulanta, pur si simplu pasau SMUR ului intai solicitarea, inainte de a o transmite la Ambulanta.
Altul dintre motivele succesului SMUR de la inceput a fost cresterea rapida a numarului de accidente rutiere in zona. Accidente care in jumatate din cazuri erau din cele mai grave. Acesta crestere s-a datorat numarului tot mai mare de autovehicule existente in acea perioada in zona Muresului. Daca nu stiati, iar daca ati uitat ar trebui sa va amintiti, este vorba de afacerile infloritoare din Ardeal legate de importul de masini (de toate felurile) prin fundatii si repatrieri si apoi vanzarea lor mai departe. Varful s-a atins intre 1993 si 1996 in Tg. Mures fata de restul Ardealului si al tarii. Cum Salvarea atunci nu avea dotarea necesara pentru o asistenta de calitate, dupa un timp de la remarcarea acestei cresteri a numarului de accidente chiar personalul Salvarii prefera sa lase SMUR(D) ul sa evolueze inaintea lor. Si in final impins in fata SMURD ul a primit ajutor chiar de la Salvarea Mures care a reactionat astfel un pic din comoditate si un pic dintr-un exces calmant de constiinta pentru soarta celor din accidente. Acest gest in timp le-a fost fatal celor de la Ambulanta lucru usor de remarcat astazi cand nu mai exista decat pe hartie Ambulanta Mures.
Vine in final si intrebarea: care a fost cadrul legal la inceput? Nu a fost aproape niciunul! Ba mai mult a functionat la maxim regula de "permisiune prin omisiune" pentru ca dintre legile de atunci niciuna nu pedepsea ajutorul dat unei persoane in pericol, de catre altcineva decat de o insitutie a statului, in speta Salvare sau Pompierii. Singura acoperire mai mult sau mai putin legala venea din partea Crucii Rosii sub tutela caruia s-a aflat SMUR initial. Mai mult, pentru ca Tg. Mures era un oras mic, in care jumatate de oras are tangente cu domeniul medical, la SMUR ulterior veneau si voluntari ale caror rude aveau functii importante in Politie si ca urmare aceasta a avut o pozitie initiala de expectativa fata de SMUR si abia apoi de sprijin pana s-a definitivat primul cadru cu adevarat legal si normal in 1991.
Ce a urmat apoi stie deja aproape toata lumea.
Nu sarbatorile ne lipsesc ci modestia. Romania este tara unde foarte multi isi dau cu parerea fara a spune nimic si unde unul din doi romani vrea sa il convinga pe cel de lange el ca e mai prost. Continuand astfel cu parazi si decoratii SMURD ul va lasa in urma aceeasi impresie cu jipanul cocalarului din cartier: prea stralucitor pentru cat valoreaza.
Si pentru ca vorbim de serbari: Ambulanta (SABIF - desigur ca aceasta fost prima) a implinit in Iulie 104 ani. Nu am vazut nicio televiziune sau vreun ziar sa se osteneasca cu anuntul sau cu vreo decoratie. E poate mai bine asa pentru ca Ambulanta nu are nevoie, mai ales, de un bun PR pentru a functiona.
Si in final doar o vorba sa transmit D-lui Presedinte: oamenii de la SMURD care au primit decoratii si le merita pentru ca au lucrat enorm, sunt seriosi si mai ales sunt de admirat pentru ca intotdeauna l-au sprjinit neconditionat pe Dr-ul Arafat. Dar SMURD nu este opera doar a Dr-ului Arafat asa cum Casa Poporului nu este doar opera lui Ceausescu. Nu faceti greseala sa il vedeti pe Dr-ul Arafat in locul SMURD ului si sa uitati de miile de voluntari care au sustinut si sustin inca SMURD ul! Acestia ar trebui cu adevarat decorati. Pentru ca intr-o tara care 45 de ani si-a strivit si nivelat valorile, iar urmatorii 20 de ani le-a ignorat, acesti voluntari au aratat ca dupa toate acestea inca pot fi oameni, cred in ceea ce fac, si ei sunt singurii care au pus cu adevarat SMURD ul in miscare aproape pana in 2006.
Dr. X
Dar cine cunoaste un pic istoria stie ca SMURD apropiat de forma actuala functioneaza doar din 1993. Primele interventii au inceput in 1990. Colaborarea efectiva cu pompierii a demarat abia in 1991 iar parteneriatul oficial de colaborare Pompieri- Spital- Autoritatea locala s-a semnat abia in 1993. Si in final cadrul legal s-a definitivat abia prin legea 95/2006. Deci doar de... 4 ani. Acestea sunt cifrele! Restul: festivism, pentru ca parada si decoratiile sunt ceva normal si de nelipsit in Romania unde o parte importanta dintre romani inca viseaza la comunism si ale lui metehne (raportari, impliniri, medalii, samd).
De la descalecat pornind... mai jos veti afla un pic cum inceputul SMURD este haiducesc si este inca neverosimil cum din scenariul unui film de serie B american a iesit pana la urma un asemenea succes.
Asadar... o parte din dispeceratul Salvarii (cum se numea atunci Ambulanta) se afla, in 1990, in Spitalul Clinic Judetean Mures, langa intrarea pentru urgente (eu asa l-am gasit cand am sosit in Tg. Mures si asa mi s-a spus ca era si in 1990). Aici se afla doar telefonista care raspundea la numarul 965. Salvarea in schimb isi avea sediul si ambulantele cam la un kilometru distanta, in vale, langa Complexul de agrement "Muresul" (sau "Vichend" cum le mai place muresenilor sa il numeasca). Telefonista, dupa ce prelua solicitarea, o transmitea mai departe prin radio la sediul dispeceratului propriu-zis al Salvarii. Si de acolo se trimitea ambulanta necesara in functie de gradul de urgenta. E usor de inchipuit urmarea: ascultand frecventa de lucru a Salvarii echipajul SMUR (caci asa s-a numit la inceput - fara D -ul de la descarcerare) ajungea, ca haiducul, primul la locul solicitarii si se apuca de treaba. Salvarea avea atunci TV-uri, ARO-uri si Dacii break. Nu putea nicicum concura cu masina SMUR si nici cu echipamentele lor (care desi vechi erau de 5 stele comparativ cu lipsa celor de la Salvare) asa ca facea doar transportul.
Apoi echipajul SMUR statea uneori la spital in curte langa intrarea urgentelor. S-au imprietenit cu telefonistele si, la un moment dat, acestea, vazand dotarea masinii, ambitia Dr. ului Arafat si avand cateva nemultumiri fata de cei de la Ambulanta, pur si simplu pasau SMUR ului intai solicitarea, inainte de a o transmite la Ambulanta.
Altul dintre motivele succesului SMUR de la inceput a fost cresterea rapida a numarului de accidente rutiere in zona. Accidente care in jumatate din cazuri erau din cele mai grave. Acesta crestere s-a datorat numarului tot mai mare de autovehicule existente in acea perioada in zona Muresului. Daca nu stiati, iar daca ati uitat ar trebui sa va amintiti, este vorba de afacerile infloritoare din Ardeal legate de importul de masini (de toate felurile) prin fundatii si repatrieri si apoi vanzarea lor mai departe. Varful s-a atins intre 1993 si 1996 in Tg. Mures fata de restul Ardealului si al tarii. Cum Salvarea atunci nu avea dotarea necesara pentru o asistenta de calitate, dupa un timp de la remarcarea acestei cresteri a numarului de accidente chiar personalul Salvarii prefera sa lase SMUR(D) ul sa evolueze inaintea lor. Si in final impins in fata SMURD ul a primit ajutor chiar de la Salvarea Mures care a reactionat astfel un pic din comoditate si un pic dintr-un exces calmant de constiinta pentru soarta celor din accidente. Acest gest in timp le-a fost fatal celor de la Ambulanta lucru usor de remarcat astazi cand nu mai exista decat pe hartie Ambulanta Mures.
Vine in final si intrebarea: care a fost cadrul legal la inceput? Nu a fost aproape niciunul! Ba mai mult a functionat la maxim regula de "permisiune prin omisiune" pentru ca dintre legile de atunci niciuna nu pedepsea ajutorul dat unei persoane in pericol, de catre altcineva decat de o insitutie a statului, in speta Salvare sau Pompierii. Singura acoperire mai mult sau mai putin legala venea din partea Crucii Rosii sub tutela caruia s-a aflat SMUR initial. Mai mult, pentru ca Tg. Mures era un oras mic, in care jumatate de oras are tangente cu domeniul medical, la SMUR ulterior veneau si voluntari ale caror rude aveau functii importante in Politie si ca urmare aceasta a avut o pozitie initiala de expectativa fata de SMUR si abia apoi de sprijin pana s-a definitivat primul cadru cu adevarat legal si normal in 1991.
Ce a urmat apoi stie deja aproape toata lumea.
Nu sarbatorile ne lipsesc ci modestia. Romania este tara unde foarte multi isi dau cu parerea fara a spune nimic si unde unul din doi romani vrea sa il convinga pe cel de lange el ca e mai prost. Continuand astfel cu parazi si decoratii SMURD ul va lasa in urma aceeasi impresie cu jipanul cocalarului din cartier: prea stralucitor pentru cat valoreaza.
Si pentru ca vorbim de serbari: Ambulanta (SABIF - desigur ca aceasta fost prima) a implinit in Iulie 104 ani. Nu am vazut nicio televiziune sau vreun ziar sa se osteneasca cu anuntul sau cu vreo decoratie. E poate mai bine asa pentru ca Ambulanta nu are nevoie, mai ales, de un bun PR pentru a functiona.
Si in final doar o vorba sa transmit D-lui Presedinte: oamenii de la SMURD care au primit decoratii si le merita pentru ca au lucrat enorm, sunt seriosi si mai ales sunt de admirat pentru ca intotdeauna l-au sprjinit neconditionat pe Dr-ul Arafat. Dar SMURD nu este opera doar a Dr-ului Arafat asa cum Casa Poporului nu este doar opera lui Ceausescu. Nu faceti greseala sa il vedeti pe Dr-ul Arafat in locul SMURD ului si sa uitati de miile de voluntari care au sustinut si sustin inca SMURD ul! Acestia ar trebui cu adevarat decorati. Pentru ca intr-o tara care 45 de ani si-a strivit si nivelat valorile, iar urmatorii 20 de ani le-a ignorat, acesti voluntari au aratat ca dupa toate acestea inca pot fi oameni, cred in ceea ce fac, si ei sunt singurii care au pus cu adevarat SMURD ul in miscare aproape pana in 2006.
Dr. X
04.09.2010
Inca o data...
...un rezumat de aici:
"Una peste alta, pe subiect, fara o campanie agresiva de EDUCARE a populatiei care TREBUIE sa priceapa ca:
1. Ambulanta nu este firma de transport persoane.
2. Ambulanta nu se cheama ca ai racit.
3. Ambulanta nu se cheama ca te caci imprastiat sau, din contra, ca nu te mai caci de 3 zile.
4. Ambulanta nu se cheama ca s-a imbatat barbati-tu si ti-a tras una peste bot.
5. Ambulanta nu se cheama ca nu ESTI IN STARE sa-ti iei tratamentul la timp.
6. Ambulanta nu se cheama ca ai mancat ca dobitocul pana n-ai mai putut si acum te doare bila.
nu veti avea niciodata parte, cei care CHIAR aveti nevoie de o ambulanta rapid, de raspuns prompt si eficient.
Si inca ceva: dincolo de politica si acuze de spagi sau mai stiu eu ce, sa va fie clar un lucru, doamnelor si domnilor: in orice tara/sistem din lume, sanatatea COSTA, si COSTA AL NAIBII DE MULT. E alegerea voastra daca vreti sa fiti dusi cu ambulanta la spital, acesta aflandu-se peste drum de blocul vostru (am avut cazuri), sau daca vreti ca voi sau cineva apropiat sa poate beneficia de ajutor cand a facut un infarct..."
Subscriu,
Dr_X
"Una peste alta, pe subiect, fara o campanie agresiva de EDUCARE a populatiei care TREBUIE sa priceapa ca:
1. Ambulanta nu este firma de transport persoane.
2. Ambulanta nu se cheama ca ai racit.
3. Ambulanta nu se cheama ca te caci imprastiat sau, din contra, ca nu te mai caci de 3 zile.
4. Ambulanta nu se cheama ca s-a imbatat barbati-tu si ti-a tras una peste bot.
5. Ambulanta nu se cheama ca nu ESTI IN STARE sa-ti iei tratamentul la timp.
6. Ambulanta nu se cheama ca ai mancat ca dobitocul pana n-ai mai putut si acum te doare bila.
nu veti avea niciodata parte, cei care CHIAR aveti nevoie de o ambulanta rapid, de raspuns prompt si eficient.
Si inca ceva: dincolo de politica si acuze de spagi sau mai stiu eu ce, sa va fie clar un lucru, doamnelor si domnilor: in orice tara/sistem din lume, sanatatea COSTA, si COSTA AL NAIBII DE MULT. E alegerea voastra daca vreti sa fiti dusi cu ambulanta la spital, acesta aflandu-se peste drum de blocul vostru (am avut cazuri), sau daca vreti ca voi sau cineva apropiat sa poate beneficia de ajutor cand a facut un infarct..."
Subscriu,
Dr_X
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
