Postări
Cifrele reprezinta, pentru anii 2006, 2007, 2008, 2009, numarul de:
- solicitari primite si efectuate;
- pacienti transportati in regim de urgenta;
- pacienti asistati la locul solicitarii fara a fi apoi transportati;
- autosanitare aflate in dotarea fiecarui Serviciu Judetean de Ambulanta la sfarsit de an, cantitatea de ore de functionare respectiv de kilometri rulati de catre autosanitare;
- nave de interventie si transport sanitar;
- interventii de tip salvamont si salvamar.
Sursa: raportarile anuale oficiale ale Serviciilor de Ambulanta Judeteana.
Comentarii la final.
Pentru vizualizare completa dat click pe fiecare imagine!
1. Numarul de solicitari primite si efectuate de Serviciile Ambulanta Judeteana in anii 2006, 2007, 2008 si 2009
2. Numarul de pacienti transportati in regim de urgenta de catre Serviciile de Ambulanta Judeteana in anii 2006, 2007, 2008 si 2009
3. Numarul de pacienti asistati la locul solicitarii, fara a fi apoi transportati la spital, de catre Serviciile de Ambulanta Judeteana in anii 2006, 2007, 2008 si 2009
4. Numarul de nave pentru interventie si transport sanitar (si activitatea lor), numarul de interventii de tip salvamont si salvamar in anii 2006, 2007, 2008 si 2009
5. Numarul de autosanitare aflate in dotarea Serviciilor de Ambulanta Judeteana in anii 2006, 2007, 2008 si 2009
6. Numarul de ore de functionare a autosanitarelor din dotarea Serviciilor de Ambulanta Judeteana in anii 2006, 2007, 2008 si 2009
7. Total kilometri parcursi de autosanitarele din dotarea Serviciilor de Ambulanta Judeteana in anii 2006, 2007, 2008 si 2009
Comentarii:
In primul rand acestea sunt cifre si nimic altceva si nu apreciaza cauzele care determina activitatea SAJ urilor sa ajunga la aceste raportari. Nu putem decat indirect sa banuim motivele.
Sursa acestor cifre este reprezentata de raportarile oficiale, nesecrete, pe care SAJ urile trebuie sa le faca, la fiecare sfarsit de an, catre DSP uri si mai departe catre Directiile Regionale ale Institutului National de Statistica. Aceste raportari sunt (sau ar trebui sa fie) accesibile public, pentru oricare dintre cetatenii romani, la cerere.
In mod normal numarul de solicitari efectuate nu ar trebui sa coincida cu numarul de solicitari primite. Un motiv: exista solicitari care, dupa preluare, sunt ulterior anulate, inainte de a fi transmise pentru efectuare, din diferite motive (apelantul sau altcineva revine si anuleaza solicitarea, etc). Faptul ca unele judete (Alba, Bihor, Braila, Giurgiu, Prahova, etc) raporteaza cifre identice la preluare si efectuare pot indica: 1) neintelegerea cererii de raportare (considera referinta numai la activitatea echipajelor din teren si o decupleaza de activitatea dispeceratelor - apreciata, incomplet, prin numarul de solicitari preluate) ori calculul se face foarte simplu prin diferenta dintre numarul de solicitari primite (pe orice cale, inclusiv cele suplimentare, la locul solicitarii) si numarul de solicitari anulate; 2) desi intructiunile de raportare sunt deficitare unii dintre manageri se folosesc de aceasta lipsa si raportand respectivele cifre prefera sa arate o indeplinire de 100% a activitatii in detrimentul unei raportari clare si pragmatice care sa ajute la imbunatatirea activitatii SAJ.
Pot fi limpede remarcate diferente foarte mari, de la un an la altul, ale numarului de pacienti transportati ca urgenta, respectiv pentru pacientii asistati si netransportati. De ce? Exista iar o neintelegere a cererii de raportare? Exista schimbari de strategie in activitate in functie de nevoile financiare ale SAJ ului, de exemplu anul acesta se orienteaza catre transport iar anul urmator catre asistenta la locul solicitarii? Este o problema care tine de personalul angajat sau de dotare? Echipajul de urgenta prefera sa transporte pacientul la spital pentru ca se considera prea usor depasit de situatie sau resursele sunt insuficiente? Sau echipajul chiar este depasit de gravitatea solicitarii si singura optiune ramasa este transportul cat mai rapid spre cel mai apropiat spital? Daca eu as fi unul din membrii Comisiei de Medicina de Urgenta si Deazstre din MS, preocupat cu adevarat de strategie, vazand raportarile pe care le face Ambulanta, in afara de organizarea de video-conferinte periodice (btw de la care in ultimul timp tot mai multi manageri de Ambulanta si spitale pleaca mai nelamuriti) as lua la verificat fiecare serviciu de Ambulanta in ordine alfabetica. As incepe mai intai cu managerii si i-as evalua profesional fara nici un fel de parti pris uri. Pentru ca inainte de a face controale din 2 in 3, cum se fac acum incepand din vara, evaluarea managerului privind normele si indatoririle de serviciu chiar si numai la nivel de teorie va spune cu mult inainte daca se vor gasi nereguli la un control aprofundat sau activitatea se desfasoara conform legii.
Scaderea numarului de autosanitare (prin casarea masiva printre altele a vechilor Dacii break si achizitionare altor autosanitare noi in ultimii 3 ani) si tendinta de crestere constanta a numarului de solicitari au avut ca urmare, initial, o crestere remarcabila a timpului de asteptare si/sau ajungere la solicitare in ciuda popularii masive concomitente cu echipaje SMURD de tip EPA. Un alt efect a fost scaderea timpului de ajungere la spital. Abia in ultimul an s-au putut atinge parametrii acceptabili pentru timpii de ajungere/asteptare. Dar rezultatul nu este cel scontat in final pentru pacient ba chiar opus. Castigul in pre-spital, referitor la timp, a mutat coada de asteptare in Unitatile de Primire Urgente si colabarea acestora in multe cazuri. La aceasta a contribuit si limitarea manevrelor si subaprecierea asistentilor medicali (astfel sunt orientati si ei, ca rezultat, catre transport), subdotarea, ca medicatie, a ambulantelor cu medic si, cum am spus mai, sus popularea masiva cu EPA SMURD care sunt prea putin avantajoase pe timpul transportului datorita calificarii minimale a echipajelor.
Cat priveste raportarile pentru salvamar, acestea reprezinta o mostra din dorinta de a afisa o imagine cat mai buna din partea Ambulantei. Este de notorietate faptul ca Ambulanta prefera sa nu raporteze pacientii decedati in cursul transportului. Motivele: anchetele care trebuie efectuate apoi, nenumaratelor rapoarte care trebuie completate si nu in ultimul rand pentru ca in acest caz cadravul trebuie depus la un Serviciu de Medcina Legala, cel mai apropiat, ceea ce ar inseamna blocarea respectivei autosanitare timp de cateva ore. Se prefera printr-un acord tacit cu unele UPU ca acestea sa preia pacientii, care, desi sunt depasiti terapeutic, sunt predati ca fiind in curs de resuscitare si ulterior sunt declarati decedati oficial in UPU. Acesta este motivul pentru care, desi statistic este posibil ca intr-una din cele 9805 de solicitari un pacient sa fie decedat in ciuda menevrelor efectuate, la raportare apare reusita 100%. Q.e.d.
Si ar mai fi multe de spus doar privind printre randurile tabelelor de mai sus.
Dr. X
